Liceul Tehnologic „Liviu Rebreanu”

Învăţământul în comuna Hida îşi găseşte rădăcinile de timpuriu, am putea spune chiar de la începuturi. Astfel, pe un Octoih, editat la Rîmnic în 1706 şi păstrat multă vreme în biserica de lemn din Hida, s-a făcut o însemnare care este relevantă pentru interesul acordat în zonă. Înscrisul, datat 16 iunie 1711, atestă cumpărarea cărţii de către Marianca din Frumeşti, pe care a dat-o fiului ei Mihaiu, când acesta a fost grămătic. În acea perioadă erau folosite ca manuale, în special, tipăriturile de la sud de Carpaţi. În inventarul din 17 februarie 1795 au fost înscrise cele 17 cărţi ale mănăstirii Strâmba-Fizeş. În biserica Sîntămăria, din judeţul Cluj se păstra un Octoih cu următoarea însemnare: "Acest Octoih l-am cumpărat cu 8 zloţi, de la dascălii mănăstirii şi am prins a învăţa în anul 1825 la mănăstirea Strâmbii, Io Nicolas Costan, de la S. Marie, feciorul lui Gheorghe, Varmeghia Dobocii. Despre clădirea şcolii de la mănăstirea Fizeş, localnicii spun că se află în colţul sud-vestic al bisericii, la o distanţă de aproximativ 50 de metri. O parte a elevaţiei se pare că era încă vizibilă în perioada interbelică. După 1848 se înfiinţează şcoli în aproape toate comunele din Ardeal. Este de remarcat, în acest sens, rolul Sinodului ţinut de vicarul Şimleului Alexandru Şterca Suluţiu. Înfiinţarea primei şcoli în Hida se datorează acestui sinod, ţinut în 10 ianuarie 1850 şi care a hotărât ridicarea de şcoli în apropierea bisericilor, fiecărei comune revenindu-i sarcina de a construi o şcoala, folosind o parte din venitul bisericii, beneficiile din crâşmărit şi din exploatarea terenului comun. Pentru tipărirea cărţilor se recomanda să se apeleze la "Guberniu" prin "Comisariatul Cercual". Cu acest prilej au fost introduse în Sălaj Catehismele lui Ioan Alexi, Abecedarul şi Aritmetica lui Fekete Negruţu şi Abecedarul lui V. Petri, exemplare din acestea circulând şi în satele comunei Hida. Încălzitul şcolilor şi plata invăţătorilor se făcea din contribuţia părinţilor. La recensământul din 1880 s-a constatat că aproximativ 10 % dintre locuitori erau alfabetizaţi. Au fost trecute în categoria ştiutorilor de carte 337 de persoane din totalul de 4.048, dintre acestea 202 aflându-se în Hida, 4 in Baica, 9 in Miluani, 17 în Racîş, 55 în Sînpetru Almaşului, 30 în Stupini şi 20 în Trestia, numărul acestora crescând în 1900 în Hida la 422, Miluani 49, iar Baica 25. La 12 noiembrie 1902 preotul Iuliu Chifa raportează că i se cere (deşi era preot ortodox român) să predea religie în limba maghiară la şcoală. În anul 1902-1903 a fost învăţător Terec Ioan, director, preot Iuliu Chifa, şcoala având 109 şcolari. În anul şcolar 1903-1904 învăţător era Terec Ioan cu şcolari între 6-12 ani; 31 băieţi şi 43 fetiţe, în total 74 de elevi, iar între 12-15 ani 21 baieţi şi 18 fetiţe, în total 39 de elevi, numărul total al elevilor din şcoala ridicându-se la 113 elevi. În 1915, din inventarul bisericii şi şcolii confesionale ortodoxe desprindem că şcoala de lemn, acoperită cu şindrilă cu o sală de învăţământ şi locuinţa pentru învăţător avea următoarele dimensiuni: 15 m lungime şi 7,60 m lăţime, iar învăţător era Petru Bura cu un salariu de 380 coroane. Clădirea şcolii, un nivel, a fost dată în folosinţă în anul 1902. La unitatea şcolara din Hida, au absolvit o seamă de personalităţi, din toate domeniile, amintind aici, printre alţii pe: - Ţibenschi Vasile - care a contribuit la înfiinţarea liceului din Hida; - Meseşan Valentin - primul absolvent al liceului, poet născut în Hida, satul Baica, numit de către criticul literar Nicolae Fulga "popă haiducit" şi care a părăsit prea devreme această lume; - Prof.univ.dr. Onac Ioan, de la Centrul Universitar de medicină şi Recuperare Cluj-Napoca, medic de specialitate; - Conf.univ. Oroian Elvira, Facultatea de Agronomie Cluj-Napoca; - Elvira Sarpatin (născută Har) profesor de sport, director al Agentiei Nationale a Taberelor si Turismului Scolar Gorj; - Elena Popescu (născuta Har) judecător la Tribunalul Municipal Tirgu-Jiu; - Gabriela Sîntămărean (născută Har) judecător asistent la Tribunalul Municipal Deva; - Iulian Săuca - pensionar, unul din cei mai de seamă profesori-ingineri, fost inspector la Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj; - Georgeta Oroian (născută Meseşan) - economist, şefa serviciului NORMARE la Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj, sora defunctului "popă haiducit" Valentin Meseşan; În anul 1963 este înfiinţat pentru prima dată Liceul de cultură generală din Hida, cu o singura clasă cu profil real. Tot acum se etajează clădirea pentru asigurarea sălilor de clasă necesare. Este important să amintim că absolvenţii liceului din perioada 1966-1998, în majoritatea lor au continuat cursurile în învăţămantul superior, ei reprezentând 38 % din numărul total al absolvenţilor de liceu, ajungând învăţători, profesori, medici, ingineri, economişti. Conducerea şi administrarea şcolii din Hida a fost asigurată de-a lungul anilor de următorii directori: 1. Nosa Vasile - învăţător; 2. Hara Nicolae - învăţător; 3. Ţibenschi Vaasile - învăţător; 4. Rus Petru - profesor de biologie; 5. Căţănas Victor - profesor de geografie; 6. Girgiu Ana - profesor de limba română; 7. Valea Emilian-Ioan - profesor de matematică; 8. Groza Vasile - profesor de limba română; 9. Milonean Gheorghe - profesor de biologie, iar după decesul acestuia la 7 noiembrie 1997, a revenit ca director profesorul Valea Emilian-Ioan, specialitatea matematică. 10. Cliţan Lucia-Eluţa - chimie-fizică; 11. Mateiu Călin-Andrei - profesor de religie, actualul director. În prezent învăţământul preuniversitar din comuna Hida se desfăşoară pe nivelurile: preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional. Urmare schimbării legislaţiei învăţământului, unitatea şi-a stabilit numele de Liceul Tehnologic "Liviu Rebreanu".